Economie politică pozitivă 2

Primary tabs

Alegeri de grup, acțiune colectivă, instituții, politici și coeziune

Course leader: 
Live dates: 
Monday, 26 September 2022 to Sunday, 15 January 2023
Global rating: 
Total votes: 13

Please login or register to take this course.
Aims and scope: 

Această disciplină se ocupă de economia politică pozitivă și teoria alegerii raționale aplicată studiului conflictelor politice, instituțiilor democratice și politicilor publice. Disciplina acoperă instrumentele principale pentru studiul alegerilor publice (teoria decizională rațională, teoria jocurilor, teoria alegerilor sociale) și o serie de subiecte teoretice și aplicate, inclusiv studiul empiric al instituțiilor și politicilor comune ale UE. Vor fi acoperite principalele subiecte ale economiei politice pozitive și alegerii publice instituționale. Acestea includ: agregarea preferințelor; paradoxuri și cicluri de vot; concurența electorală și comportamentul electoral; problemele și soluțiile la acțiunile colective; politicile regionale și coeziunea; impactul informațiilor și mass-media asupra comportamentului de vot si politicilor publice; teoria coalițiilor, comportamentul comisiilor parlamentare și ale legislaturilor, inclusiv stabilirea agendei și puterea de veto; problemele principal-agent în politică; teoria cluburilor și secesiunea; constituțiile și reforma lor. Care sunt asemănările și deosebirile dinte economia și știința politică? Au fost raționali alegătorii referendumului de Brexit? Ce îi motivează pe liderii politici? De ce politicile implementate de diferite partide politice sunt atât de asemănătoare? De ce a durat atât de mult până când parlamentul britanic să cadă de acord asupra unui acord de Brexit? De ce prezența la vot este atât de scăzută la alegerile europarlamentare? De ce sunt atât de multe firme de lobby la Bruxelles? De ce are comisia europeana așa de multa putere? De ce se organizează parlamentul european în comisii de specialitate? De ce sunt interpretarile curții de justiție a UE mai europeiste decât tratatele? De ce a insistat guvernul german asupra independenței băncilor centrale atunci când a creat moneda euro? De ce nu merge pactul de stabilitate? De ce nu sunt sursele de finanțare a UE progresive? De ce țările sarace ale UE primesc fonduri de coeziune? De ce guvernele democratice acordă ajutor pentru dezvoltare unor lideri autocrați străini? De ce este atâat de greu de aplicat acordul comercial intre UE și Mercosur? De ce a redus Tratatul de la Lisabona cerința majorității calificate în Consiliul UE? De ce a parasit Marea Britanie Uniunea Europeana?

Disciplina începe cu o discuție despre asemănările și deosebirile dintre economia și știința politică, precum și o introducere în metoda științifică și modul în care aceasta ne ajută să înțelegem cauzele alegerilor publice. Această parte include și o temă despre determinanții preferințelor individuale ale conducătorilor politice. Urmează o secțiune despre agregarea preferințelor care analizează conflictul și modul în care acesta este rezolvat (sau nu) prin luarea deciziilor de grup, introducând modelele spațiale de vot și alegeri. O temă discută, de asemenea, multidimensionalitatea și ciclurile de vot. Următoarea parte a disciplinei abordează problemele acțiunei colective și soluțiile lor. Introduce paradoxul votului și discută rolul partidelor politice și al lobby-urilor, acordând o atenție deosebită impactului banilor, informațiilor și mass-media asupra comportamentului de vot și politicilor publice. Următoarea parte se referă la instituții și acoperă comportamentul comisiilor parlamentare, birocrațiilor și curților, inclusiv studiul stabilirii agendei și a puterii de veto, precum și problemele principal-agent în politică. Următoarele două teme tratează politici publice, inclusiv studiul statului bunăstării și al redistribuirii și ciclurilor economice electorale, precum și o introducere în teoria selecționatului și bazele domestice ale politicilor externe. Partea finală a disciplinei tratează alegerea socială și economia politică constituțională, inclusiv studiul regulilor alternative de vot și al indicilor de putere, reforma constituțională și secesiunea.

Disciplina se adresează studenților de științe politice și relații internaționale care au deja o anumită experiență de economie politică, instituții politice europene și politici publice. Stilul conversațional al cursului este excelent pentru a prezenta teoria alegerii raționale actorilor și analiștilor politici de mâine. Cursul este conceput pentru a oferi studenților o înțelegere conceptuală solidă a subiectului folosind metode și teorii pozitive moderne. Se deosebește de toate celelalte cursuri introductive prin încurajarea studenților să aplice aceste teorii pozitive la analiza fenomenelor de actualitate în Uniunea Europeană cu un impact direct asupra vieților lor de zi cu zi. Disciplina urmărește structura cursurilor de teorie alegerilor raționale tradiționale, în timp ce reflectă conflictele, instituțiile și politicile comune ale Uniunii Europene și adaptează limbajul și referințele culturale la un public european. De exemplu, moneda euro este moneda de bază la care se face referire pe parcursul întregului semestru, precum și studiile de caz și exemplele se referă în mare măsură la instituțiile și politicile Uniunii Europene. Aceste caracteristici sunt evidente atunci când disciplină se ocupă cu lobby și grupurile de interes în UE, neprezența la vot la alegerile europarlamentare, formarea coalițiilor și votul cu majoritate calificata, elaborarea politicii comerciale externe a UE, ciclul politic electoral și Uniunea Economică și Monetară, teoria cluburilor și Brexit-ul.

La sfârșitul semestrului, studenții vor fi capabili să folosească teorii politice pozitive pentru a înțelege probleme de actualitate, cum ar fi succesul partidelor extremiste, conflictele dintre președinți, guverne, parlamente și curți, puterea grupurilor de interes și negocierea tratatelor internaționale. Ei iși vor dezvolta, de asemenea, abilități analitice generale care se vor dovedi utile în studii ulterioare sau cariere neacademice. Întrebările și discuțiile săptămânale de seminar pe teme importante de actualitate îi vor încuraja, de asemenea, să își dezvolte capacitatea de a cerceta independent, de a oferi și de a primi recenzii de la colegi și de a gestiona discuții cu alții pentru a elucida o problemă.

Methodology: 
Studenții sunt introduși în cercetare prin întrebări de seminar despre probleme actuale importante. Ei învață cercetând aceste întrebări în mod independent, citind răspunsurile colegilor, recenzând în mod critic aceste răspunsuri, postând propriile răspunsuri și primind recenzii de la colegi. Un sistem de puncte măsoară progresul învățării și încurajează studentii să participe.
Topics: 
INTRODUCERE: 1. Asemănările și deosebirile dintre economia și știința politică. Schimburi voluntare sau relatii de putere? Alegeri individuale sau alegeri de grup? Teoria deciziei și teoria jocurilor. Alegerea rațională, alegerea socială și alegerea publică. De la opinologie la știință politică: introducere în metoda științifică. Felix qui potuit rerum cognoscere causas. Ghilotină lui David Hume: separarea între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie. De la Aristotel la Francis Bacon: Deducție și inducție: care este mai importantă pentru știința? Karl Popper și logica cercetării ștințifice: Conjecturi îndrăznețe și infirmari. Criterul de falsabilitate. Testarea empirică ca și control de calitate al teoriilor. A explica inseamnă a dezdoi: generalitate și parcimonie. Sunt studiile de caz științifice? Putem avea încredere în prognozele politice? Structura disciplinei si principalele teme abordate: raționalitate, alegeri de grup, acțiune colectivă, instituții, politici, democrație și coeziune. 2. Conceptul de raționalitate. Raționalitatea vs. bun simt. Individualism metodologic. Preferinte complete și transitive. Credințe. Comportament instrumental. Interese de bază, circumstanțe personale și preferințe politice. Sunt antivacciniștii raționali? Au fost raționali alegătorii referendumului de Brexit? De ce sunt intelectualii de stângă? Motivația politicienilor: funcție, politici sau voturi? Milton Friedman: Presupunerile de bază trebuie să fie realiste? AGREGAREA PREFERINȚELOR: 3. Stânga și dreapta. Modele spațiale de vot. Concurență electorală și comportament strategic. Jocul lui Hotelling și principiul diferențierii minimale: De ce sunt toți liderii la fel? Pot candidații să-și schimbe laturi ale spectrului politic? Duncan Black: Teorema alegătorului median. Anthony Downs: An Economic Theory of Democracy. Rabinowitz și Macdonald: Vot de proximitate sau direcțional? De ce partidele extremiste au mai mare succes la europarlamentare? 4. Multidimensionalitate. Nicolas de Condorcet: paradoxuri și cicluri de vot. McKelvey–Schofield: Teorema haosului. Stabilirea agendei. Willian Riker: The Art of Political Manipulation. Multidimensionalitatea în UE: Simon Hix și măsurarea empirică a preferințelor. De ce a durat atât de mult negocierea unui acord de Brexit? ACȚIUNE COLECTIVĂ: 5. Partidele politice, grupurile de interes și logica acțiunii colective. Alegeri, abținere rațională și paradoxul votului. De ce vin oamenii la vot? De ce este prezența la vot mai mică la europarlamentare decât la prezidențiale? De ce sunt banii așa de importanți în politică? 6. Organizarea internă a grupurilor de interes. De ce interesele speciale sunt mai bine reprezentate decât cele difuze? Lobby: cumpărarea de voturi, semnalizarea sau subvenționarea părtinirii? De ce au grupurile de interes o influență așa de mare? Ar trebui reglementată activitatea de lobby în UE? 7. Hardin: The Tragedy of the Commons. Elinor Ostron: Governing the Commons. Inflație și șomaj. Ciclul economic politic: cicluri oportuniste și partizane. Pactul de stabilitate. INSTITUȚII ȘI ELABORAREA POLITICILOR: 8. Comisie, consiliu și parlament. Procedura legislativă a UE. Puterea de veto. Puterea de stabilire a agendei. Organizarea internă a instituțiilor. Comisiile parlamentare: teorii distributive și informaționale. Reglementarea pieței comune. 9. Birocrație și curți. Maximizarea bugetului. Problema principal-agent, delegare și control. Este curtea de justiție a UE scapată de sub control? 10. Politici sociale și economice. Redistribuirea veniturilor. Bunuri publice. De ce este plafonat bugetul UE? De ce sunt resursele proprii ale UE regresive? 11. Teoria selectoratului și politică internațională. Selectoratul. Coaliția câștigătoare. Regula loialității. Bazele interne ale politicii externe. ECONOMIE POLITICĂ CONSTITUȚIONALĂ: 12. Introducere în constituții. Buchanan și Tullock: The Calculus of Consent. Costurile interne și externe ale deciziilor și o regulă optimală a majorității. De ce se reduce cerința majorității calificate când se extinde UE? Reguli majorității, coaliții și indici de putere. Putere și noroc, putere-i și putere-p. Lionel Penrose și regula radacinei patrate. Negocierea tratatului de la Lisabona. 13. Reforma constituțională. Albert Hirschman și jocul Exit-Voice-Loyalty (EVL). Votul cu picioarele: migrarea persoanelor și dezlocalizarea firmelor. Secesiunea. De ce a părăsit Marea Britanie UE? Este posibilitatea de a părăsi UE prin articolul 50 bună pentru democrația UE? De ce este exclusă impozitarea miliardarilor? CONCLUZIE: 14. Revizuire. Kenneth Arrow și Teorema Imposibilității. Este posibilă democrația? Este UE democratică?
Indicative reading: 
Shepsle, K.A. (2010). Analyzing Politics: Rationality, Behavior, and Instititutions. W. W. Norton & Company; Munger, M. C. (2015). Choosing in groups: Analytical politics revisited. Cambridge University Press; Varela, D. (2008). Guvernarea Uniunii Europene. Institutul European. Suplimentary reading: P Dunleavy, Democracy, Bureaucracy and Public Choice; D Mueller, Public Choice III; G Tsebelis, Veto Players. Greate works: A Downs, An Economic Theory of Democracy; M Olson, The Logic of Collective Action; W Niskanen, Bureaucracy and Representative Government.
Teaching modules: 
Question pool: